Cum sa ai o relatie frumoasa si in primii ani de viata ai copilului – Cap. 2

De ce este important ceea ce urmeaza sa iti prezint? Pentru ca iti voi oferi modalitati simple prin care sa gestionezi mai bine crizele de cuplu din timpul cresterii si educarii unui copil mic. Cine isi doreste sa se inteleaga mai bine cu partenerul de viata si in acesta perioada?

Ce contine concret acest minighid? Cateva  parghii prin care sa constientizezi motivul adevarat al discutiilor dintre parteneri si sa gasesti solutiile potrivite.

Cum poti beneficia de aceste informatii pretioase ? Primul pas este sa urmaresti blogul www.putereaiubirii.ro . In fiecare zi voi publica aici cate un capitol din minighid. Pasul numarul doi este sa vii la o sedinta de consiliere  individuala sau in grup.

Cum ar fi daca relatia ta de cuplu ar fi minunata si pasionala ca la inceput, chiar daca ai un copil mic de crescut acasa? Cum ar fi relatia ta cu sotul, daca ai invata din experienta si cunoasterea oferita de acest minighid? Ar fi fantastic sa va intelegeti ca doi indragostiti, din nou, nu-i asa?

Acum iti multumesc pentru atentie si te invit sa citesti capitolul numarul unu al minighidului:

Cum sa ai o relatie frumoasa si in primii ani de viata ai copilului.

Cu drag,

Maria

PS: Daca iti place informatia si crezi ca este folositoare transmite-o mai departe printr-un like&share; cu siguranta, sunt familii cu copii mici care au nevoie de o ghidare exterioara pentru aceste momente.

                          ” Cap. 2  Copilul a fost dorit cu adevarat sau nu

Hey! Ma bucur sa iti scriu in continuare. Azi vorbim despre dorinta mea de a face cel de-al doilea copil. Pentru asta vom face o mica incursiune in trecut si iti voi vorbi despre cum a aparut primul meu copil, fetita mea cea mult iubita. Cand eram mica eram precisa ca voi avea patru copii. Dupa ce am terminat facultatea nici prin gand nu imi trecea sa fac vreun copil; eram speriata de ideea ca nu voi mai arata bine si ca trupul meu se va transforma, astfel incat sanii mei nu vor mai fi atat de fermi si frumosi. De asemenea, ma temeam ca imi va fi greu sa revin la greutatea initiala… Asta se intampla, pe la 23 de anisori…Dupa ce m-am angajat, nu aveam inca o relatie stabila de lunga durata asa cum intotdeauna mi-am dorit. Majoritatea colegelor mele erau casatorite sau  “la casa lor”, cum se spune, numai eu nu eram “in randul lumii”, nu aveam pentru cine sa fac mancare gatita, nu aveam pentru cine sa spal sau dupa cine sa fac curatenie… Cu alte cuvinte, eram “altfel”. Problema mea nu era asta, ci lipsa partenerului potrivit pe care toata viata mea mi l-am dorit, inca de cand eram la scoala. Detasat privind dorinta mea de atunci, realizez ca eu de fapt imi doream sa mi se acorde iubire, atentie si incredere. Adolescenta fiind, credeam ca, fericirea imi poate fi data de un “prieten”, care sa ma tina de mana si cu care sa ma afisez in oras. Doamneee!! Cat de mult imi doream un prieten cu care sa ma plimb tinandu-ne de mana prin oras, in vazul tuturor colegilor. La momentul acela gandeam ca numai o fata care are un prieten este o fata frumoasa, iubita si apreciata. Am suferit mult ca nu aveam si eu un prieten si eram invidioasa pe cuplurile care erau impreuna de mult timp si parca radiau in jurul lor iubire si intelegere. Cu cat imi doream mai mult, cu atat nu mi s-a indeplinit dorinta de a avea o relatie stabila, serioasa, de lunga durata. Bine….tata nu prea era de acord ca eu sa am un prieten, deci cu atat mai mult imi doream acest lucru…de parca zici ca cine stie ce mare realizare era sa ies in oras, ca la liceu, cu un baiat. Rebela si incapatanata fiind, m-am ambitionat si mai tare in aceasta dorinta a mea, concentrandu-ma prea mult in aceasta arie a vietii mele, simtandu-ma vinovata ca nu ma concentrez prea mult asupra viitorului meu profesional. Practic, acum constientizez ca intotdeauna a fost o lupta in interiorul meu intre dorinta mea de a fi iubita de un baiat si dorinta mea de a reusi pe plan profesional. Nu m-a invatat nimeni ca ambele dorinte sunt normale si ca le pot face pe toate cu succes. Abia acum, la 39 de ani am inteles ca nu scrie nicaieri care este varsta potrivita pentru a te casatori si pentru a avea un loc de munca bun. Abia acum, am inteles ca succesul nu iti este dat de cat de mult inveti si de locul de munca avut, ci de inteligenta emotionala si de caracterul onest, ca si factori esentiali. Acum stiu ca nu este o rusine sa imi doresc sa fiu iubita si sa fiu fericita. Am invatat dupa multe lectii ca fericirea, iubirea si increderea din viata mea depind in totalitate de mine. Revenind la momentul in care eram singura si imi doream cu disperare sa am un partener pentru a fi fericita, am reusit printr-o minune sa am o relatie serioasa cu un baiat care era pe placul meu, pe care chiar si tata il agrease pana la urma. Problema a fost ca eu am fost crescuta pe principiul ” primul si ultimul” si m-am agatat cu atata tarie de aceasta doctrina  adanc infipta in mintea mea subconstienta incat nu am putut sa fac dragoste cu baiatul pe care il iubeam doar pentru a ramane credincioasa acestui principiu, care, chipurile, imi asigura fericire si implinire. Vax albina crema-cuca!!

Revenind la tema de la inceputul capitolului, este foarte important sa iti doresti constient cu adevarat sa ai un copil si mai mult este util sa te pregatesti inainte pentru asta.  Daca nu esti pregatit pentru aparitia unui copil lucrurile sunt putin mai complicate pentru ca ti-e greu sa te adaptezi cu noua viata, in care timpul tau este mai limitat. Cand apar greutati, cum ar fi: copilul se imbolnaveste ai nevoie de multa rabdare pentru a rezista cu bine, fara discutii aiurea cu partenerul. Ce poti face, chiar daca sa zicem, nu erai pregatit sa cresti un copil mic care depinde in exclusivitate de tine la inceput?  Primul pas este sa accepti situatia existenta si sa iti schimbi gandirea fata de ceea ce se intampla. Pur si simplu, poti incepe sa crezi ca totul se intampla dintr-un anumit motiv si cu un anumit scop si totul este spre binele tau. De asemenea, este bine sa constientizezi ca fericirea interioara depinde in exclusivitate de tine, nu de existenta partenerului si nici a copilului.”

This entry was posted in Relatii. Bookmark the permalink.

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.